Timpii de lucru și procedura de uscarea a tencuielilor de lut

Uscarea materialelor Caminota, respectiv a mortarelor naturale de argilă, se face exclusiv prin pierderea apei, adică prin absorbția suportului și prin evaporarea apei de pe suprafață. Nu există o reacție chimică la uscare în cadrul căreia să se consume apa în mortarul de argilă - așa cum e cazul mortarelor de ciment. Așa că uscarea este strict dependentă de condițiile de uscare de pe șantier.

Tencuiala de lut uda si uscata dupa schimbarea culorii

În acest articol vom discuta de condițiile de uscare dar și de impactul pe care diverși factori îl pot avea, cum putem accelera uscarea și cum putem prelungi timpul de lucru al materialelor Caminota.


Capitole

  1. Starea materialului și timpii de lucru

  2. Procedura de uscare

  3. Factori care influențează uscarea

  4. Ce se întâmplă dacă nu uscăm măcar superficial materialele în 3-5 zile

  5. Exercițiu ipotetic de uscare


1. Starea materialului și timpii de lucru

Pentru a înțelege mai bine uscarea ar trebui în primul rând să definim stările prin care trece materialul odată cu pierderea apei:

1.1. Stare proaspătă, lipicioasă, gelatinoasă - ideală pentru întins cu gletiera sau cu dreptarul la unghi mic

Starea materialului imediat după aplicare. În această stare materialul se modelează foarte ușor, iar la intervenția uneltei materialul rămâne integru, unitar, nu se ”taie” și nu se ”întoarce după gletieră”.

Timp de lucru pentru materialele Caminota în starea gelatinoasă la grosimi tipice (ex: Tencuială 1,5 cm, Finisaj 2,5 mm):

  • Fără udare prealabilă a suportului: 5-15 minute

  • Cu udare prealabilă a suportului: 10-30 minute

Timpul de menținere în această stare depinde aproape exclusiv de absorbția suportului. Așa că udarea prealabilă a suportului e cea mai simplă soluție pentru a influența timpul de lucru.

1.2. Stare trasă, nisipoasă (priză inițială) sau ”a tras” - ideală pentru răzuire cu dreptarul

Timp de lucru pentru materialele Caminota în starea trasă la grosimi tipice:

  • Fără udare prealabilă a suportului: 30 - 60 minute 

  • Cu udare prealabilă a suportului și fără ventilație (fără uscare accelerată): 2 - 6 ore

Atingerea și menținerea acestei stări depinde în mare măsură de absorbția suportului, cu siguranță de grosimea stratului, dar și de condițiile ambientale. După ce a trecut de starea trasă, materialul nu mai este potrivit pentru prelucrare și astfel în continuare nu vom mai menționa timpii de lucru.

1.3. Starea de rigidizare sau ”s-a închis” - nu prea mai suportă intervenții

În această stare, se vede clar că materialul e ud, dar nu prea mai e lucrabil, decât cu efort considerabil. Este important de reținut că din această stare se poate trece la starea anterioară prin pulverizarea suprafeței cu apă (rehidratare)! Totodata, este recomandat ca această stare să nu dureze mai mult de 3-5 zile.

⚠️ ATENȚIE: Materialele Caminota sunt naturale, fără chimicale! Deci dacă această stare durează mai mult de 3-5 zile, natura va găsi un teren fertil și ceva va începe să crească 😀! Acesta nu este de loc o îngrijorare deoarece argila după uscare este antiseptică și nu întreține viața microorganismelor. Explicăm detaliat mai jos, în capitolul dedicat Dar oricum, trebuie evitată pe cât posibil menținerea în stare udă prea mult timp.

1.4. Uscarea inițială sau superficială sau ”a prins coajă/crustă”

În această stare se schimbă evident culoarea la suprafață (vezi imaginea de la începutul articolului), dar în profunzime este încă multă apă.

Materialul este încă FRAGIL, dar se pot continua lucrările. Deci numai după schimbarea clară a culorii se poate trece la etapa următoare de lucru, cum ar fi: încărcat încă un strat de Tencuială cu paie pentru o grosime mai mare sau aplicarea Caminota Finisaj Rustic pe tencuială, sau zugrăvirea cu vopsea de var în cazul Finisajului.

Rezistența după uscarea inițială (2-3 zile), vezi video:

1.5 Uscarea completă sau uscarea finală

Uscarea finală se consideră a se atinge la 30 - 60 de zile. Uscarea finală presupune că tencuiala a pierdut toată apa de amestec, dar și că apa absorbită inițial de suport (ex: zidărie sau elemente de lemn) a migrat prin stratul de tencuială și s-a evaporat și ea integral.

Uscarea finală se consideră a se atinge la 30 - 60 de zile. Uscarea finală presupune că tencuiala a pierdut toată apa de amestec, dar și că apa absorbită inițial de suport (ex: zidărie sau elemente de lemn) a migrat prin stratul de tencuială și s-a evaporat și ea integral.

2. Procedura de uscare pentru tencuielile de argilă

Principiul de bază: Uscarea tencuielii de argilă depinde de căldură + ventilație + umiditate scăzută a aerului. Dacă unul dintre aceste elemente lipsește, uscarea încetinește dramatic.

Astfel, iată cum putem asigura condițiile ideale pentru uscare, în funcție de anotimp:

  1. Vara, cu ventilație bună, adică geamuri deschise permanent pe două laturi, un strat de 1,5 cm ajunge la uscarea inițială în 2–3 zile.

  2. Vara, spații fără ventilație: folosește dezumidificator industrial cu furtun (obligatoriu, întrucât recipientul integrat se umple prea rapid) + ventilatoare care să circule aerul prin șantier.

  3. Temperaturi sub 15°C, case cu sobă: folosește soba pentru căldură + ventilație (tiraj).

  4. Temperaturi sub 15°C, fără sobă: încălzire electrică + dezumidificator cu furtun. Sub 20°C randamentul dezumidificatoarelor e mic, indiferent de capacitatea acestora.

Sfaturi generale pentru uscarea mortarelor de argilă:

Asigură ventilație corespunzătoare - geamuri deschise pe două laturi sau ventilatoare.

❌ Nu închide casa etanș, chiar dacă e frig afară – fără schimb de aer uscarea durează săptămâni.

Menține temperatura peste 15°C în încăpere. Ideal peste 20°C.

❌ Nu te baza pe uscarea materialelor peste noapte, chiar dacă este vară; umiditatea este prea mare. Uscarea inițială a unui strat de 1,5 cm de Tencuială cu Paie durează minim 2 zile. Abia când s-a atins uscarea inițială se poate aplica următorul strat de material.

❌ Evită încălzitoarele pe gaz: produc umiditate → încetinesc uscarea.

Verifică progresul: urmărește schimbarea culorii și scăderea umidității aerului (<60%).

Aplică următorul strat abia după ce s-a atins uscarea inițială, și culoarea s-a uniformizat.

3. Factori care influențează uscarea

Joacă un rol important în uscare:

  • Absorbția suportului - sau cât e de poros și hidrofil. Spre exemplu, o zidărie de cărămidă modernă va absorbi foarte multă apă în timp foarte scurt, în timp ce bârnele de lemn sau suprafețele de beton amorsat nu vor absorbi aproape de loc.

  • Temperatura ambientală - conform normativului german pentru mortare de argilă, sub 10 NU are loc uscare pentru mortarul de argilă. Din experiența noastră, chiar și la 15°C uscarea poate dura foarte mult. La temperaturi joase, aerul nu este capabil să poarte mulți vapori, așa că degeaba ventilăm, că nu se usucă mai nimic. În schimb într-o zi toridă de vară, o tencuială cu grosime medie de 1,5 cm, care înglobează aprox. 5 litri de apă per mp (!!) se poate usca chiar în 2 zile.

  • Umiditatea relativă a aerului - dacă aerul este uscat (30-40% Rh) înseamnă că poate primi vapori rezultați din evaporare și îi poate transporta în afara șantierului. Dacă aerul este umed, sau aproape de saturație, este evident că uscarea nu va avea loc, pentru că apa din material nu are unde să se ducă.

  • Ventilația - dacă un metru cub de aer din casă poate prelua vapori de apă proveniți din uscare, atunci acest metru cub de aer trebuie scos afară, odată cu umiditatea din el. Să facă loc altui metru cub de aer care să preia și el umiditate și să plece afară cu ea, și tot așa până la uscare (echilibru). Cu alte cuvinte, trebuie să asigurăm ventilație cât mai bună, indiferent de anotimp, astfel încât să scoatem apa din șantier.

4. Ce se întâmplă dacă nu uscăm măcar superficial materialele în 3-5 zile?

Așa cum am menționat și anterior, microorganismele din aer aterizează pe lutul ud, așa cum aterizează și pe un aliment uitat pe masă prea mult timp și găsind umiditate încep să se dezvolte. Totodată, în procesul de prelucrare a fibrelor lignocelulozice din paie regăsite în materialele Caminota se pot strecura și semințe de graminee sau alte plante de pe câmp. Și acestea pot găsi condiții propice pentru dezvoltare și pot încolți.

Dar ce înseamnă asta? Cât e de grav dacă a apărut mucegai în timpul uscării? De fapt nu e de loc grav, din următoarele motive:

  1. Argila în stare uscată este ANTISEPTICĂ cu caracter pasiv - adică nu omoară bacteriile prin simplul contact, ci nu permite dezvoltarea microorganismelor de niciun fel, pentru că nu permite existența apei lichide la suprafață. Argila are o relație specială cu apa și până la saturație, nu lasă apă liberă la nimeni! De aceea vedem că pe solurile argiloase nu crește nimic niciodată. Deși stau cu anii în ploaie, expuse la elemente. La fel, în casă, în condiții normale de utilizare, nu va crește nimic niciodată!

  2. După uscarea tencuielii, dacă a apărut mucegai în timpul unei uscări prea lungi, acesta se va indepărta cu o perie sau mătură, după care suprafața este acoperită de finisaj.

  3. Vopseaua de var cu care se încheie stratificația este puternic alcalină (opusul acidului de baterie) și practic dezinfecteaza pereții la aplicare, având un rol antiseptic și în timp. 

Pentru mai multe argumente în favoarea tencuielilor de argilă pe tema prevenirii mucegaiului, vă rugăm să îl întrebați pe ChatGPT 😀

5. Exercițiu ipotetic de uscare pentru ingineri, curioși și pasionați

Un metru pătrat încărcat cu grosime medie de 1,5 cm de Caminota Tencuială cu Paie, va avea încorporați 4,5 litri de apă. Pentru uscarea inițială (schimbarea culorii la suprafață), trebuie să piardă aproximativ 3 litri de apă. Suportul (zidăria) va absorbi aproximativ 1,5-2 litri/mp, ceea ce înseamnă că mai trebuie să se evapore 1-1,5 litri de apă pentru fiecare 1 mp pentru a schimba culoarea la suprafață și pentru a continua lucrările.

Astfel, dacă considerăm că aerul care intră în casă are 45% umiditate și iese cu 85% umiditate (ambele raportate la temperatura de la interior), atunci pentru uscarea inițială, fiecare metru pătrat de  perete are nevoie de x metri cubi de aer schimbați, în funcție de temperatură:

  • 15°C la interior → 200 - 300 mc de aer circulați pentru fiecare 1 mp de perete.

  • 20°C la interior → 150 - 250 mc de aer circulați pentru fiecare 1 mp de perete.

  • 25°C la interior → 100 - 150 mc de aer circulați pentru fiecare 1 mp de perete.

  • 30°C la interior → 80 - 120 mc de aer circulați pentru fiecare 1 mp de perete.

Next
Next

De ce alegem Caminota IzoBârne pentru umplerea golurilor la casele de lemn